În ultimii ani, fenomenul “homeschooling” a prins rădăcini şi în ţara noastră. Neoficial, aproape 1.000 de români au renunţat la a-şi trimite copiii la şcoală şi fac singuri lecţiile cu ei acasă. Adepţii acestui mod de educaţie susţin că favorizează dezvoltarea şi creativitatea copilului, însă experţii în învăţământ atenţionează că este cam... ilegal!
Cum în sistemul de educaţie românesc legile se schimbă de la un an la altul, cum profesorii sunt puţini şi uneori subcalificaţi, iar elevii devin victime ale unei reforme ratate, sistemul “şcoala acasă” practicat cu succes în mai multe ţări a intrat destul de uşor şi în România.
“În America, peste două milioane de copii învaţă acasă. Acum câţiva ani erau şi la noi câteva sute... acum sunt şi mai mulţi. Eu, când eram tânăr, eram un tocilar! Pentru copilul meu nu am vrut asta. Nu trebuie să piardă timpul cu materii sau lecţii inutile, ci trebuie să se canalizeze pe ceea ce îi place cu adevărat”, ne-a declarat Liviu Cercel, fondator al asociaţiei Ada For You, prin care promovează şi “şcoala acasă”. Ada, fiica lui în vârstă de 16 ani, a experimentat mai multe sisteme de învăţământ: Waldorf, homeschool, şcoala de stat clasică şi cea particulară.
“Consider ca homeschool este cea mai bună metodă de educatie, pentru că se axează pe abilităţile copilului, şi nu pe a învăţa multe, dar în realitate... nimic bine. În timpul lucrului acasă, părinţii te pot ajuta şi astfel se construieşte o relaţie de disciplină şi respect. Copilul este mai relaxat, devine mult mai responsabil şi îşi gestionează singur lecţiile. Rezultatele la învăţătură sunt mult mai bune şi ai timp să te concentrezi pe pasiunea proprie”, explică tânăra.
Ada Cercel şi-a lansat propriul CD la doar şapte ani, a jucat în seriale şi a participat la reclame TV, susţine recitaluri vocale şi instrumentale (cântă la şase instrumente), a fost semifinalistă la “Românii au talent”, defilează la prezentări de modă, face cursuri de dans şi actorie, iar aptitudinile sale sunt într-o continuă dezvoltare.
Tatăl său susţine că de mare ajutor i-a fost perioada în care a studiat după un program liber, astfel încât a avut suficient timp pe care să-l dedice activităţilor artistice.
Această libertate în actul de studiu însă nu e reglementată în România, iar tinerii pot întâmpina probleme în echivalarea studiilor.
“Peste tot în lume se practică homeschooling- ul, însă există un conflict permanent între dreptul părintelui de a decide asupra copilului şi încălcarea dreptului la educaţie şi integrare socială. În România, din păcate, nu există cadru legislativ, iar părinţii care îşi retrag copiii de la şcoală riscă amenzi. Noi nu avem un sistem de evaluare a cunoştinţelor copilului pentru a verifica dacă a atins nivelul de competenţe echivalent vârstei. Frecventarea şcolii e obligatorie potrivit Legii Educaţiei şi, dacă nu îţi duci copilul la şcoală, eşti răspunzător în faţa autorităţilor”, ne-a declarat Şerban Iosifescu, directorul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).
Şcolitul acasă se practică în mai multe ţări. De exemplu, în Statele Unite ale Americii acest mod de educare este practicat de 3,4% dintre elevii americani (în jur de două milioane de de copii).
Această modalitate de învăţare a devenit răspândită pe teritoriul american în anii ’70 şi se practica mai mult în mediul rural şi în cartierele mărginaşe.
Însă învăţatul acasă se practică şi în Cehia, Franţa, Belgia, Olanda, Spania, Italia, Elveţia, Marea Britanie, Ungaria, Irlanda sau Israel, dar peste tot numărul celor care accesează învăţâmântul la domiciliu este mai mic decât al celor care urmează şcoala obişnuită.