Conducătorii de şcoală numiţi şi nu aleşi prin concurs pot influenţa desfăşurarea corectă a alegerilor în mediul rural, unde aceştia se pot transforma în agenţi electorali. Social-democraţii încearcă amânarea, pentru al patrulea an consecutiv, organizării concursurilor pentru şefia unităţilor de învăţământ.

 

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a demarat organizarea concursurilor pentru posturile de director şi director-adjunct pentru şcolile din întreaga ţară, de la grădiniţe la licee, anunţând, în acest sens, şi metodologia. Proba scrisă a concursului se va desfăşura la nivel naţional, cu subiecte organizate de minister.

 

„După 10 ani de intruziune politică în şcoală, e momentul pentru reprofesionalizarea şcolii“, a explicat ministrul.

 

Comisia de Învăţământ din Senat şi preşedintele acesteia, Ecaterina Andronescu, s-au pronunţat împotriva acestei iniţiative şi au făcut demersuri pentru amânarea concursurilor până vara viitoare prin amendarea Legii Educaţiei. Ecaterina Andronescu susţine că vrea amânarea concursurilor deoarece organizarea lor ar bulversa anul şcolar.

 

„A început anul şcolar. Sunt în concurs 19.000 de posturi de directori. Se vor înscrie mai mulţi. Asta înseamnă că 40.000-50.000 de profesori în loc să se ocupe de elevi se vor ocupa să-şi citească bibliografia şi de cum să-şi câştige poziţiile de directori. Am vrut, prin amendament, ca aceste posturi să se ocupe prin concurs numai după finalizarea semestrului II şi până la începutul anului şcolar”, a mai explicat Ecaterina Andronescu.

 

Cifrele Ecaterinei Andronescu sunt eronate, ministrul Educaţiei vorbind de 6.545 funcţii de director şi 2.500 poziţii de director-adjunct.

 

„Argumentul Ecaterinei Andronescu nu stă în picioare pentru că la nivelul învăţământului preuniversitar situaţia de provizorat durează deja de 4 ani. În tot acest timp, organizarea concursurilor de director şi director adjunct a fost amânat. Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar a fost numită, în mod arbitrar, de inspectorii şcolari judeţeni (care, la rândul lor, până în anul 2015, erau numiţi direct de către Ministerul Educaţiei, organism controlat politic)”. Inspectorul şcolar general al judeţului Dâmboviţa, Sorin Ion, a explicat necesitatea şi oportunitatea organizării într-un timp cât mai scurt a concursurilor pentru poziţia de director şi director-adjunct în şcolile din Româna.

 

„Anul 2008 a fost ultimul în care s-au organizat concursuri pentru postul de director. Mandatul directorilor a expirat în 2012. În ultimii patru ani nu s-a mai dat nici un concurs, iar poziţiile de director au fost ocupate exclusiv prin delegare. Nu e normal ca după patru ani, în România, nici un director de şcoală să nu ocupe această funcţie prin concurs. Procedural, lucrurile se întâmplau astfel: la mijlocul lunii august, pe baza procedurii detaşării în interesul învăţământului, în consiliile de administraţie ale inspectoratelor şcolare se stabilea persoana cea mai potrivită pentru a ocupa funcţia de director”, a precizat inspectorul şcolar general al judeţului Dâmboviţa, Sorin Ion, pentru RL.

 

Trebuie spus că această procedură de numire prin delegare a directorilor de şcoli este una excepţională, legea cerând organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de director.

...

„În absenţa organizării concursului, dacă directorul mai rămânea pe poziţie putea exista percepţia că este protejat. Dacă nu i se prelungea mandatul, atunci se putea invoca argumentul că cineva a avut ceva cu respectivul director. Dar nimeni nu lega decizia de numire a directorului de competenţele acestuia“, explică profesorul Sorin Ion.

...

Concursul nu bulversează sistemul educaţional, aşa cum invocă Ecaterina Andronescu, pentru că durează două zile. Acesta constă într-o probă scrisă (pentru care există o bibliografie rezonabilă ce cuprinde capitolele din trei lucrări), iar corectarea se face în sistem grilă. A doua zi urmează evaluarea dosarului. Existenţa unui masterat, doctorat, publicarea unor articole, cunoaşterea unei limbi străine aduc puncte în plus candidatului. Cutuma arată că aceste concursuri nu se organizau în afara anului şcolar, aşa cum invocă Ecaterina Andronescu.

 

„Vara este pentru personalul administrativ din şcoli perioada cea mai aglomerată. Avem de organizat numeroase examene: evaluarea naţională, bacalaureatul, titularizarea, definitivatul, a doua sesiune de bacalaureat, sesiunea de contestaţie a bacalaureatului. Atunci când s-au mai organizat (înainte de 2008 - n.noastră), concursurile pentru posturile de director aveau loc în două sesiuni: octombrie-noiembrie şi aprilie-mai”, a spus pentru RL, inspectorul şcolar general al judeţului Dâmboviţa, Sorin Ion.

...

„La oraş, 9 din 10 locuitori nu ştiu cine este directorul unei şcoli. În schimb, la ţară directorul de şcoală are o mare influenţă asupra comunităţii locale şi acolo el poate fi un important vector politic, mai ales dacă simpatiile sale politice sunt identice cu ale primarului localităţii”, arată inspectorul şcolar general al judeţului Dâmbvoviţa, Sorin Ion, care evidenţiază că orice decizie a Comisiei de Învăţământ din Senat este susceptibilă de a fi motivată politic atât timp cât „este făcută de oameni politici într-un for politic”.

 

Citeşte tot articolul AICI.